Tarile inamice ale Internetului [ANALIZA]
internetcenzurademocratiereporters sans frontieres
"Anul 2011 va ramane in istorie drept unul de o violenta fara precedent contra activistilor pe Internet. Cinci dintre ei au fost ucisi, iar aproape 200 au fost arestati pentru ideile promovate in spatiul public virtual in 2011, ceea ce reprezinta o crestere de 30% fata de anul anterior", consemneaza un raport realizat de organizatia "Reporters sans Frontieres" (RSF).
Raportul "Inamicii Internetului" actualizeaza lista tarilor care practica o cenzura acerba a Internetului si incalca dreptul cetatenilor la informare. Precedentul raport, publicat in martie 2011, sublinia consa-crarea retelelor sociale si a rolului Web-ului ca instrument de mobilizare si de transmitere a informatiilor in contextul miscarilor de revolta populara din lumea araba. Lunile care au urmat au aratat supralicitarea ripostelor din partea regimurilor represive la ceea ce ele considera drept tentative inadmisibile de "destabilizare". Net-cetatenii au fost, in 2011, in miezul schimbarilor politice care au afectat lumea araba. Ei au incercat, alaturi de jurnalisti, sa tina cenzura in sah, dar, in schimb, au platit un pret mare.
"Intre supraveghere si filtrare", bresa este foarte mica pentru utilizatorii de Internet, care se servesc de aceasta pentru a apara drepturile civice si libertatea cuvantului, se afirma in raportul RSF. Insa, in paralel cu violenta exercitata in dictaturi, "tarile zise democratice au continuat sa cedeze in fata tentatiilor securitare si sa ia masuri disproportionate pentru a proteja drepturile de autor". "Presiunea creste asupra intermediarilor tehnici, incurajati in anumite tari sa joace rolul de politisti ai Internetului. Societati de supraveghere devin noii mercenari, intr-o veritabila cursa de inarmare online", potrivit RSF.
Harta mondiala a cyber-cenzurii
Sursa: Reporters sans frontieres, "Les ennemis d'Internet". Raport 2012
Lista "inamicilor Internetului" se lungeste
Pe lista neagra, RSF a adaugat anul acesta statele Bahrain si Belarus. Raman in continuare pe lista, in ordine alfabetica, Arabia Saudita, Birmania, China, Coreea de Nord, Cuba, Iran, Uzbekistan, Siria, Turkmenistan si Vietnam.
Pe lista tarilor aflate "sub supraveghere" se afla Australia, Coreea de Sud, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Eritreea, Franta, India, Kazahstan, Malaysia, Rusia, Sri Lanka, Thailanda, Tunisia si Turcia, in timp ce Venezuela si Libia au iesit de pe aceasta lista.
Tarile care sunt considerate ostile Internetului sunt caracterizate prin frecvente probleme de acces in retea, filtrarea severa a informatiilor, urmarirea cyber-dizidentilor si propaganda online. Iranul si China indeosebi si-au intarit capacitatile tehnice in 2011, iar
China si-a accentuat presiunea asupra actorilor privati ai Internetului, cu scopul de a-i pune in serviciul sau.
Iranul a anuntat lansarea unui Internet national. Iranul si Vietnamul au lansat noi valuri de arestari, in timp ce masacrul din Siria i-a lovit in plin pe net-cetateni si i-a permis regimului, cu ajutor iranian, sa-si perfectioneze metodele de supraveghere a retelei web.
Turkmenistanul a cunoscut primul sau razboi al informatiilor 2.0, in timp ce Coreea de Nord, care-si dezvolta prezenta online in scopuri de propaganda, se confrunta cu o crestere a contrabandei cu materiale de comunicatii, la frontiera chineza.
In Cuba, bloggerii critici si cei proguvernamentali se confrunta online. Arabia Saudita continua sa aplice o cenzura implacabila, pentru a preveni o revolta provinciala. Uzbekistanul a adoptat masuri pre-ventive pentru a impiedica posibilitatea ca UzNet, cum este denumit Internetul uzbek, sa fie un loc de dezbateri cu privire la primavara araba.
Bahreinul ofera exemplul unei represiuni reusite in urma unui blackout al informatiei care a fost posibil printr-un impresionant arsenal de masuri represive: izolarea mass-media straine; hartuirea militantilor pentru drepturile omului; arestarea bloggerilor si a net-cetatenilor (dintre care unul a murit in detentie); urmariri in justitie si campanii de defaimare contra militantilor pentru libertatea de expresie; perturbarea comunicatiilor, mai ales in timpul marilor manifestatii.
In Belarus, pe masura ce tara se afunda in izolare politica si marasm economic, regimul presedintelui Lukasenko tinde sa plaseze Web-ul sub control. Internetul, spatiu de mobilizare si de informare, a suferit din plin violenta reactie a autoritatilor la "revolutia prin media sociale". Lista neagra a site-urilor blocate s-a marit, Internetul a fost partial blocat in cursul "protestelor tacute". Unii internauti si bloggeri au fost arestati, altii au fost invitati de politie la "discutii preventive" pentru a-i influenta sa renunte la manifestatii sau la acoperirea media a manifestatiilor. Pe de alta parte, guvernul utilizeaza reteaua Twitter pentru a trimite manifestantilor mesaje de intimidare sau au redirectionat vizitatorii retelei sociale in limba rusa Vkontakte catre site-uri virusate. In sfarsit, o lege intrata in vigoare in ianuarie 2012 a consacrat supravegherea Net-ului si a intarit dispozitivul de control online in Belarus, adaugandu-i un arsenal represiv.